Vrei să ai o minte limpede și fericită? Probioticele te pot ajuta

Conform unui raport științific publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în martie 2022, pandemia de COVID-19 a dus la o creștere globală a ratelor de anxietate și depresie, ajungând la 25%. Acest lucru a dus direct la faptul că 2023 a fost un an de evoluție accelerată către îngrijirea de sine a consumatorilor, cu o cerere tot mai mare pentru „vindecarea corpului și a minții”. Datele de la Biroul Național de Statistică indică faptul că numărul mediu de ore de lucru pentru angajații din China a crescut treptat, ajungând la 48,7 ore pe săptămână până în martie 2023. Stresul asociat cu orele lungi de lucru a pătruns în fiecare aspect al vieții de zi cu zi.

„Raportul național privind sănătatea din 2023 - Ediția privind sănătatea familiei”, publicat recent de Institutul de Cercetare a Datelor Medicale Dingxiang, arată, de asemenea, că „problemele emoționale” s-au clasat pe locul al doilea în topul preocupărilor legate de sănătate în ultimul an, declanșând o cascadă de probleme conexe, inclusiv o stare de sănătate precară a pielii, tulburări de somn și căderea părului, îngrijorările tot mai mari legate de aceste probleme de sănătate devenind din ce în ce mai frecvente. În prezent, majoritatea tinerilor sunt prinși într-un cerc vicios format din presiune ridicată la locul de muncă, bunăstare emoțională precară, insomnie și calitate precară a somnului.

Mecanismele prin care probioticele influențează comportamentul creierului

Pe măsură ce interesul pentru microbiomul intestinal continuă să crească, numeroase studii au indicat faptul că microbiomul intestinal este o componentă cheie în reglarea funcției cerebrale și a comportamentului. Un articol publicat în 2022 în The Lancet Gastroenterology & Hepatology a explorat mecanismele prin care probioticele afectează sănătatea creierului și tulburările mintale (axa microbiom-intestin-creier), cu accent deosebit pe stadiul actual al cercetării clinice privind utilizarea probioticelor în tratamentul tulburărilor mintale precum depresia și anxietatea.

Până în prezent, microbiomul comunică bidirecțional cu creierul prin intermediul axei microbiom-intestin-creier (MGB). Conform literaturii de specialitate publicate, această interacțiune are loc în principal prin trei căi:

1. Căile neuronale din sistemul nervos
Intestinul găzduiește sistemul nervos enteric (SNE), o rețea neuronală care permite intestinului să funcționeze independent de directivele creierului. Participantul principal în această comunicare bidirecțională pare a fi nervul vag - unul dintre cei mai lungi nervi din corpul uman, care conectează direct creierul și intestinul.

2. Căi neuroendocrine
Căile neuroendocrine implică mesageri precum hormoni și neurotransmițători. Cei mai comuni hormoni de stres sunt adrenalina și cortizolul, ambii fiind considerați indicatori ai stresului. Neurotransmițătorii, inclusiv acidul gama-aminobutiric (GABA) și serotonina, pot atenua răspunsurile la stres, promovând relaxarea mentală.

3. Căile imune
Intestinul este cel mai mare organ imunitar din corpul uman, peste 70% din factorii imuni fiind concentrați acolo, contribuind la aproximativ 80% din rezistența organismului. Atunci când sistemul imunitar detectează potențiale amenințări sau dificultăți în menținerea unei stări sănătoase, căile imunitare transmit semnale creierului, în special atunci când acestea percep semnale din intestin. Sprijinirea sistemului imunitar prin intermediul intestinului pare a fi o strategie fundamentală pentru menținerea sănătății emoționale.

Serotonina, „hormonul fericirii” endogen, născut din intestin

Serotonina (5-HT), cunoscută și sub numele de 5-hidroxitriptamină, este un neurotransmițător monoaminic și un hormon. Ca neurotransmițător, serotonina transmite informații între celulele nervoase din creier (sistemul nervos central) și în întregul corp (sistemul nervos periferic). În mod remarcabil, aproximativ 90% din serotonină se găsește în celulele intestinale, doar 10% fiind produsă în creier.

Cercetările actuale sugerează că serotonina joacă un rol crucial în reglarea stării de spirit, a anxietății, a somnului, a temperaturii corpului, a apetitului, a comportamentului sexual, a mișcării, a funcției cardiovasculare și a percepției durerii, ceea ce o face un neurotransmițător important implicat în modificările patologice asociate cu tulburările mintale. Influența sa este deosebit de pronunțată în reglarea stării de spirit și a somnului:

Dispoziție: Serotonina din creier este adesea denumită substanța chimică naturală care „îți dă o stare de bine”, sporind concentrarea, stabilitatea emoțională și fericirea generală. Persoanele cu niveluri mai scăzute de serotonină sunt mai susceptibile la depresie, comportament impulsiv, abuz de substanțe, tendințe suicidare, agresivitate și violență. Multe medicamente utilizate pentru tratarea anxietății, depresiei și a altor tulburări de dispoziție au ca scop de obicei creșterea nivelului de serotonină din creier, cum ar fi antidepresivul clorhidrat de fluoxetină.

Somnul: Serotonina, împreună cu un alt neurotransmițător, dopamina, joacă un rol crucial atât în ​​calitatea, cât și în durata somnului. Creierul are nevoie, de asemenea, de serotonină pentru a produce melatonină, un hormon care reglează ciclul somn-veghe.

Este important de menționat că odată cu înaintarea în vârstă, eficiența căilor serotoninei scade din cauza reducerii numărului de receptori serotoninei activați. Cercetările indică faptul că numărul receptorilor specifici serotoninei din creierul persoanelor în vârstă de 60 de ani, comparativ cu cele de 30 de ani, a scăzut cu 60%. Această scădere a eficacității serotoninei se corelează cu o probabilitate crescută de a dezvolta depresie pe măsură ce îmbătrânim.

În plus, serotonina îmbunătățește memoria și protejează neuronii de daunele cauzate de substanțele „excitotoxice”. Prin urmare, menținerea unor niveluri adecvate de serotonină este vitală în prevenirea leziunilor cerebrale în timpul procesului de îmbătrânire.

Este esențial să se mențină capacitatea organismului de a produce serotonină!

Tulpinile profesionale de bacterii producătoare de 5-hidroxitriptamină își sporesc propria „capacitate de fericire”.

BioyitechBifidobacterium animalis subsp. lactis F1-7 și Lacticaseibacillus paracasei X11 reglează în sens ascendent secreția intestinală de 5-hidroxitriptamină prin căile de semnalizare ale catecolaminelor și secreția de acizi grași cu lanț scurt.

Nivelurile de triptofan din grupul model au fost semnificativ mai mari decât cele din grupul normal (p

5-HT4GPCR este o proteină receptor care poate detecta serotonina. După administrarea compoziției KGM+F1-7 prin clismă, s-a observat o creștere semnificativă a expresiei genei 5-HT4GPCR.

Observațiile indică faptul că X11 poate crește semnificativ expresia serotoninei, creșterea SERT confirmând creșterea nivelului de serotonină din organism, exercitând astfel efecte fiziologice.

Datele experimentale demonstrează că ambele subspecii F1-7 de Bifidobacterium animalis și X11 de Lactococcus lactis poate regla în sus expresia 5-hidroxitriptaminei și a receptorilor acesteia la niveluri normale sau aproape de acestea.

Per total, probioticele care pot spori „factorii de fericire” endogeni sunt mai sigure, mai rentabile și mai puțin traumatizante din punct de vedere psihologic în comparație cu unele tratamente tradiționale pentru tulburările de dispoziție; cu toate acestea, conceptul rămâne relativ nou. Anticipăm că studiile controlate la scară largă din viitor vor oferi noi perspective, în special în ceea ce privește suplimentarea cu probiotice „ale fericirii” la populațiile cu răspunsuri suboptimale la tratamentele standard sau la cele care prezintă rezistență la medicamente.